Cod Juridic - Legislatia de care ai nevoie

Elefant.ro - Premium

Libris.ro

CP 2006 - Partea generala - Titlul 3 - Pedepsele

TITLUL III

PEDEPSELE

 

Capitolul I

DISPOZITII GENERALE

 

            Art. 52 - Pedeapsa si scopul ei

            Pedeapsa este o masura de constrângere si un mijloc de reeducare a condamnatului. Scopul pedepsei este prevenirea savârsirii de noi infractiuni.

            Prin executarea pedepsei se urmareste formarea unei atitudini corecte fata de munca, fata de ordinea de drept si fata de regulile de convietuire sociala. Executarea pedepsei nu trebuie sa cauzeze suferinte fizice si nici sa înjoseasca persoana condamnatului.

 

Capitolul II

Categoriile si limitele generale ale pedepselor

 

            Art. 53. – Felurile pedepselor aplicabile persoanei fizice

            Pedepsele sunt principale, complementare si accesorii.

            1. Pedepsele principale sunt:

            a) detentiunea pe viata;

            b) închisoarea de la 15 zile la 30 de ani;

            c) amenda de la 100 lei la 50.000 lei.

            2. Pedepsele complementare sunt:

            a) interzicerea unor drepturi de la unu la 10 ani;

            b) degradarea militara.

            3. Pedeapsa accesorie constã în interzicerea drepturilor prevãzute în art. 64, în conditiile prevãzute în art. 71.

 

Art. 531. – Felurile pedepselor aplicabile persoanei juridice

Pedepsele sunt principale si complementare.

Pedeapsa principalã este amenda de la 2.500 lei la 2.000.000 lei.

Pedepsele complementare sunt:

a) dizolvarea persoanei juridice;

b) suspendarea activitãtii persoanei juridice pe o duratã de la 3 luni la un an sau suspendarea uneia dintre activitãtile persoanei juridice în legãturã cu care s-a sãvârsit infractiunea pe o duratã de la 3 luni la 3 ani;

c) închiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice pe o duratã de la 3 luni la 3 ani;

d) interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publice pe o duratã de la unu la 3 ani;

e) afisarea sau difuzarea hotãrârii de condamnare.

 

Art. 532. – Aplicarea si executarea pedepselor complementare în cazul persoanei juridice

Aplicarea uneia sau mai multor pedepse complementare se dispune atunci când instanta constatã cã, fatã de natura si gravitatea infractiunii, precum si fatã de împrejurãrile în care a fost sãvârsitã, aceste pedepse sunt necesare.

Aplicarea uneia sau mai multor pedepse complementare este obligatorie când legea prevede aceastã pedeapsã.

Pedepsele complementare prevãzute în art.531 alin. 3 lit. b)–e) se pot aplica în mod cumulativ.

Executarea pedepselor complementare începe dupã rãmânerea definitivã a hotãrârii de condamnare.

 

CAPITOLUL III

Pedepsele principale aplicabile persoanei fizice

 

Sectiunea

Regimul de executare a pedepselor principale privative de libertate

 

Art. 533. – Reguli generale ale executãrii pedepselor principale privative de libertate

Executarea pedepselor principale privative de libertate se bazeazã pe sistemul progresiv. Condamnatii au posibilitatea sã treacã dintr-un regim de executare în altul în conditiile prevãzute de legea privind executarea pedepselor.

Pedepsele privative de libertate se executã în unul din urmãtoarele regimuri:

a) regimul de maximã sigurantã;

b) regimul închis;

c) regimul semideschis;

d) regimul deschis.

Regimul executãrii pedepselor privative de libertate se bazeazã pe posibilitatea condamnatilor de a presta, cu acordul lor, o muncã utilã, dacã sunt apti pentru muncã, pe educarea condamnatilor, pe respectarea de cãtre acestia a ordinii interioare a locurilor de detinere, precum si pe stimularea si recompensarea celor stãruitori în muncã, disciplinati, si care dau dovezi temeinice de îndreptare.

Dupã împlinirea vârstei de 60 de ani pentru bãrbati si 55 de ani pentru femei, condamnatii pot presta o muncã numai la cererea acestora, dacã sunt apti pentru muncã.

Toate mijloacele folosite în cadrul regimului executãrii pedepselor privative de libertate trebuie sã contribuie la reintegrarea în societate a celor condamnati si la prevenirea sãvârsirii de noi infractiuni de cãtre acestia.

 

Art. 534. – Regimul de muncã

Munca prestatã de condamnati este remuneratã, cu exceptia muncii cu caracter gospodãresc, necesare locului de detinere, si a celei prestate în caz de calamitate.

Conditiile de prestare a muncii, durata si plata acesteia, precum si repartizarea veniturilor cuvenite condamnatilor sunt stabilite prin legea privind executarea pedepselor.

 

Sectiunea I

Detentiunea pe viata

 

Art. 54 - Regimul detentiunii pe viata

Detentiunea pe viata se executa în penitenciare anume destinate pentru aceasta sau în sectii speciale ale celorlalte penitenciare.

Regimul executarii pedepsei detentiunii pe viata este reglementat în legea privind executarea pedepselor.

 

Art. 55 - Neaplicarea pedepsei detentiunii pe viata

Pedeapsa detentiunii pe viata nu se aplica aceluia care, la data pronuntarii hotarârii de condamnare, a împlinit vârsta de 60 de ani.

În acest caz, în locul pedepsei detentiunii pe viata se aplica pedeapsa închisorii pe timp de 25 de ani si pedeapsa interzicerii unor drepturi pe durata ei maxima.

În cazul în care cel condamnat la pedeapsa detentiunii pe viata a împlinit vârsta de 60 de ani în timpul executarii pedepsei, detentiunea pe viata se înlocuieste cu închisoarea pe timp de 25 de ani.

 

Art. 551 -Liberarea conditionata

Cel condamnat la pedeapsa detentiunii pe viata poate fi liberat conditionat dupa executarea efectiva a 20 de ani de detentiune, daca este staruitor în munca, disciplinat si da dovezi temeinice de îndreptare, tinându-se seama si de antecedentele sale penale.

Condamnatul trecut de vârsta de 60 de ani pentru barbati si de 55 de ani pentru femei poate fi liberat conditionat dupa executarea efectiva a 15 ani de detentiune, daca sunt îndeplinite si celelalte conditii prevazute în alin. 1.

Pedeapsa se considera executata, daca în termen de 10 ani de la liberare cel condamnat nu a savârsit din nou o infractiune. Daca în acest interval de timp cel liberat a comis din nou o infractiune, se aplica, în mod corespunzator, dispozitiile art. 61.

 

Art. 55 2 - Calculul pedepsei în caz de comutare sau înlocuire

În cazul comutarii sau înlocuirii pedepsei detentiunii pe viata cu pedeapsa închisorii, perioada de detentiune executata se considera ca parte executata din pedeapsa închisorii.

 

Sectiunea II

Închisoarea

 

Art. 56 – Abrogat

 

Art. 57 - Regimul de detinere

Executarea pedepsei închisorii se face, potrivit dispozitiilor legii privind executarea pedepselor, în locuri de detinere anume destinate.

Femeile condamnate la pedeapsa închisorii executa aceasta pedeapsa separat de condamnatii barbati.

Minorii condamnati la pedeapsa închisorii executa pedeapsa separat de condamnatii majori sau în locuri de detinere speciale, asigurându-li-se posibilitatea de a continua învatamântul general obligatoriu si de a dobândi o pregatire profesionala potrivit cu aptitudinile lor.

 

Art. 58 – Abrogat

 

Art. 59 - Liberarea conditionata

Dupa ce a executat cel putin doua treimi din durata pedepsei în cazul închisorii care nu depaseste 10 ani sau cel putin trei patrimi în cazul închisorii mai mari de 10 ani, condamnatul care este staruitor în munca, disciplinat si da dovezi temeinice de îndreptare, tinându-se seama si de antecedentele sale penale, poate fi liberat conditionat înainte de executarea în întregime a pedepsei.

În calculul fractiunilor de pedeapsa prevazute în alin. 1 se tine seama de partea din durata pedepsei care poate fi considerata, potrivit legii, ca executata pe baza muncii prestate. În acest caz însa, liberarea conditionata nu poate fi acordata înainte de executarea efectiva a cel putin jumatate din durata pedepsei când aceasta nu depaseste 10 ani si a cel putin doua treimi când pedeapsa este mai mare de 10 ani.

Când condamnatul executa mai multe pedepse cu închisoare care nu se contopesc, fractiunile de pedeapsa aratate în alin. 1 se socotesc în raport cu totalul pedepselor.

În aplicarea dispozitiilor alineatelor precedente se are în vedere durata pedepsei pe care o executa condamnatul.

 

Art. 591 - Liberarea conditionata în cazul infractiunilor savârsite din culpa

Cel condamnat pentru savârsirea uneia sau mai multor infractiuni din culpa poate fi liberat conditionat înainte de executarea în întregime a pedepsei, dupa ce a executat cel putin jumatate din durata pedepsei în cazul închisorii care nu depaseste 10 ani sau cel putin doua treimi în cazul închisorii mai mari de 10 ani, daca îndeplineste si celelalte conditii prevazute în art. 59 alin. 1.

Dispozitiile art.59 alin. 2 se aplica în mod corespunzator, liberarea conditionata neputând fi acordata înainte de executarea efectiva a cel putin o treime din durata pedepsei când aceasta nu depaseste 10 ani si a cel putin jumatate când pedeapsa este mai mare de 10 ani.

În cazul în care pedeapsa ce se executa este rezultata din concursul între infractiuni savârsite din culpa si infractiuni intentionate, se aplica dispozitiile art. 59.

Dispozitiile art. 59 alin. 3 si 4 se aplica în mod corespunzator.

 

Art. 60 - Liberarea conditionata în cazuri speciale

Condamnatul care, din cauza starii sanatatii sau din alte cauze, nu a fost niciodata folosit la munca ori nu mai este folosit, poate fi liberat conditionat dupa executarea fractiunilor de pedeapsa aratate în art. 59 sau, dupa caz, în art. 591, daca da dovezi temeinice de disciplina si de îndreptare.

Cei condamnati în timpul minoritatii, când ajung la vârsta de 18 ani, precum si condamnatii trecuti de vârsta de 60 de ani pentru barbati si de 55 de ani pentru femei, pot fi liberati conditionat, dupa executarea unei treimi din durata pedepsei în cazul închisorii care nu depaseste 10 ani sau a unei jumatati în cazul închisorii mai mari de 10 ani, daca îndeplinesc celelalte conditii prevazute în art. 59 alin. 1.

Persoanele prevazute în alin. 2, condamnate pentru savârsirea unei infractiuni din culpa, pot fi liberate conditionat dupa executarea unei patrimi din durata pedepsei în cazul închisorii care nu depaseste 10 ani sau a unei treimi în cazul închisorii mai mari de 10 ani, daca îndeplinesc celelalte conditii prevazute în art. 59 alin. 1.

Daca pedeapsa ce se executa este rezultata din concursul între infractiuni savârsite din culpa si infractiuni intentionate, se aplica dispozitiile privind liberarea conditionata în cazul infractiunilor intentionate.

Când condamnatul executa mai multe pedepse cu închisoare, care nu se contopesc, fractiunile de pedeapsa se socotesc în raport cu totalul pedepselor.

În toate cazurile, la calculul fractiunii de pedeapsa se tine seama de partea din durata pedepsei considerata, potrivit legii, ca executata pe baza muncii prestate.

Dispozitiile art.59 alin. 4 se aplica în mod corespunzator.

 

Art. 61 - Efectele liberarii conditionate

Pedeapsa se considera executata daca în intervalul de timp de la liberare si pâna la împlinirea duratei pedepsei, cel condamnat nu a savârsit din nou o infractiune. Daca în acelasi interval cel liberat a comis din nou o infractiune, instanta, tinând seama de gravitatea acesteia, poate dispune fie mentinerea liberarii conditionate, fie revocarea. În acest din urma caz, pedeapsa stabilita pentru infractiunea savârsita ulterior si restul de pedeapsa ce a mai ramas de executat din pedeapsa anterioara se contopesc, putându-se aplica un spor pâna la 5 ani.

Revocarea este obligatorie în cazul când fapta savârsita este o infractiune contra sigurantei statului, o infractiune contra pacii si omenirii, o infractiune de omor, o infractiune savârsita cu intentie care a avut ca urmare moartea unei persoane sau o infractiune prin care s-au produs consecinte deosebit de grave.

 

Art. 62 - Executarea pedepsei într-o închisoare militar

Executarea pedepsei închisorii care nu depaseste 2 ani, de catre militarii în termen, se face într-o închisoare militara în cazurile prevazute de lege, precum si în cazurile când instanta judecatoreasca, tinând seama de împrejurarile cauzei si de persoana condamnatului, dispune aceasta.

Daca militarul condamnat a executat jumatate din durata pedepsei si a dat dovezi temeinice de îndreptare,  partea din durata pedepsei ce a mai ramas de executat se reduce cu o treime, iar daca s-a evidentiat în mod deosebit, reducerea poate depasi o treime, putând cuprinde chiar tot restul pedepsei.

Daca în timpul executarii pedepsei militarul condamnat devine inapt serviciului, este liberat conditionat.

Daca în timpul executarii pedepsei militarul condamnat savârseste din nou o infractiune, instanta care pronunta condamnarea pentru aceasta infractiune face, dupa caz, aplicarea art. 39 alin. 1 si 2 sau a art. 40. Pedeapsa astfel stabilita se executa într-un loc de detinere.

Dupa executarea pedepsei potrivit alin.1 - 3 sau dupa gratierea totala ori dupa gratierea restului de pedeapsa, cel condamnat este reabilitat de drept.

Dispozitiile alineatelor precedente sunt aplicabile si celor care au devenit militari în termen dupa ramânerea definitiva a hotarârii de condamnare.

În cazul în care, înainte de începerea executarii pedepsei într-o închisoare militara, condamnatul a fost trecut în rezerva, pedeapsa se executa într-un loc de detinere.

 

Sectiunea III

Amenda

 

Art. 63 - Stabilirea amenzii

Pedeapsa amenzii consta în suma de bani pe care infractorul este condamnat sa o plateasca.

Ori de câte ori legea prevede cã o infractiune se pedepseste numai cu amendã, fãrã a-i arãta limitele, minimul special al acesteia este de 150 lei, iar maximul de 10.000 lei.

Când legea prevede pedeapsa amenzii fãrã a-i arãta limitele, alternativ cu pedeapsa închisorii de cel mult un an, minimul special al amenzii este de 300 lei si maximul special de 15.000 lei, iar când prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa închisorii mai mare de un an, minimul special este de 500 lei si maximul special de 30.000 lei.

În caz de aplicare a cauzelor de atenuare sau de agravare a pedepselor, amenda nu poate sa depaseasca limitele generale aratate în art. 53 pct. 1 lit. c).

Amenda se stabileste tinându-se seama de dispozitiile art. 72, fara a-l pune însa pe infractor în situatia de a nu-si putea îndeplini îndatoririle privitoare la întretinerea, cresterea, învatatura si pregatirea profesionala a persoanelor fata de care are aceste obligatii legale.

 

Art. 631 - Înlocuirea pedepsei amenzii

Daca cel condamnat se sustrage cu rea-credinta de la executarea amenzii, instanta poate înlocui aceasta pedeapsa cu pedeapsa închisorii în limitele prevazute pentru infractiunea savârsita, tinând seama de partea din amenda care a fost achitata.

 

CAPITOLUL IV

Pedepsele complementare si pedepsele accesorii aplicabile persoanei fizice

 

Sectiunea I

Pedepsele complementare

 

Art. 64 - Interzicerea unor drepturi

Pedeapsa complimentara a interzicerii unor drepturi consta în interzicerea unuia sau unora din urmatoarele drepturi:

a) dreptul de a alege si de a fi ales în autoritatile publice sau în functii elective publice;

b) dreptul de a ocupa o functie implicând exercitiul autoritatii de stat;

c) dreptul de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie ori de a desfasura o activitate, de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru savârsirea infractiunii;

d) drepturile parintesti;

e) dreptul de a fi tutore sau curator.

Interzicerea drepturilor prevazute la lit. b) nu se poate pronunta decât pe lânga interzicerea drepturilor prevazute la lit. a), afara de cazul când legea dispune altfel.

 

Art. 65 - Aplicarea pedepsei interzicerii unor drepturi

Pedeapsa complimentara a interzicerii unor drepturi poate fi aplicata, daca pedeapsa principala stabilita este închisoarea de cel putin 2 ani si instanta constata ca, fata de natura si gravitatea infractiunii, împrejurarile cauzei si persoana infractorului, aceasta pedeapsa este necesara.

Aplicarea pedepsei interzicerii unor drepturi este obligatorie când legea prevede aceasta pedeapsa.

Conditia aratata în alin. 1 cu privire la cuantumul pedepsei principale trebuie sa fie îndeplinita si în cazul în care aplicarea pedepsei prevazute în acel alineat este obligatorie.

 

Art. 66 - Executarea pedepsei interzicerii unor drepturi

Executarea pedepsei interzicerii unor drepturi începe dupa executarea pedepsei închisorii, dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa, ori dupa prescriptia executarii pedepsei.

 

Art. 67 - Degradarea militara

Pedeapsa complimentara a degradarii militare consta în pierderea gradului si a dreptului de a purta uniforma.

Degradarea militara se aplica în mod obligatoriu condamnatilor militari si rezervisti, daca pedeapsa principala stabilita este închisoarea mai mare de 10 ani sau detentiunea pe viata.

Degradarea militara poate fi aplicata condamnatilor militari si rezervisti pentru infractiuni savârsite cu intentie, daca pedeapsa principala stabilita este de cel putin 5 ani si de cel mult 10 ani.

 

Art. 68 - Abrogat.

 

Art. 69 - Abrogat.

 

Art. 70 - Abrogat.

 

Sectiunea II

Pedepsele accesorii

 

Art. 71. – Continutul si modul de executare a pedepsei accesorii

Pedeapsa accesorie constã în interzicerea drepturilor prevãzute în art.64.

Condamnarea la pedeapsa detentiunii pe viatã sau a închisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prevãzute în art. 64 lit. a)–c) din momenul în care hotãrârea de condamnare a rãmas definitivã si pânã la terminarea executãrii pedepsei, pânã la gratierea totalã sau a restului de pedeapsã ori pânã la împlinirea termenului de prescriptie a executãrii pedepsei.

Interzicerea drepturilor prevãzute în art.64 lit. d) si e) se aplicã tinându-se seama de natura si gravitatea infractiunii sãvârsite, de împrejurãrile cauzei, de persoana infractorului si de interesele copilului ori ale persoanei aflate sub tutelã sau curatelã.

Pe durata amânãrii sau a întreruperii executãrii pedepsei detentiunii pe viatã sau a închisorii, condamnatul poate sã îsi exercite drepturile pãrintesti si dreptul de a fi tutore sau curator, în afarã de cazul în care aceste drepturi au fost anume interzise condamnatului prin hotãrârea de condamnare.

Pe durata suspendãrii conditionate a executãrii pedepsei închisorii sau a suspendãrii sub supraveghere a executãrii pedepsei închisorii, se suspendã si executarea pedepselor accesorii.

 

CAPITOLUL IV1

Pedepsele aplicabile persoanei juridice

 

Art. 711. – Continutul pedepsei amenzii

Pedeapsa amenzii constã în suma de bani pe care persoana juridicã este condamnatã sã o plãteascã.

Când legea prevede pentru infractiunea sãvârsitã de persoana fizicã pedeapsa închisorii de cel mult 10 ani sau amenda, minimul special al amenzii pentru persoana juridicã este de 5.000 lei, iar maximul special al amenzii este de 600.000 lei.

Când legea prevede pentru infractiunea sãvârsitã de persoana fizicã pedeapsa detentiunii pe viatã sau pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, minimul special al amenzii pentru persoana juridicã este de 10.000 lei, iar maximul special al amenzii este de 900.000 lei.

 

Art. 712. – Continutul pedepsei complementare a dizolvãrii persoanei juridice

Pedeapsa complementarã a dizolvãrii persoanei juridice se aplicã atunci când persoana juridicã a fost constituitã în scopul sãvârsirii de infractiuni sau când obiectul sãu de activitate a fost deturnat în acest scop.

În caz de neexecutare, cu rea-credintã, a uneia dintre pedepsele complementare prevãzute în art.531 alin. 3 lit. b)–d), instanta dispune dizolvarea persoanei juridice.

Pedeapsa complementarã a dizolvãrii persoanei juridice are ca efect deschiderea procedurii de lichidare, potrivit legii, iar o copie dupã dispozitivul hotãrârii definitive de condamnare prin care s-a aplicat aceastã pedeapsã va fi comunicatã, de îndatã, instantei civile competente, care va proceda la desemnarea lichidatorului.

 

Art. 713. – Continutul pedepsei complementare a suspendãrii activitãtii sau a uneia dintre activitãtile persoanei juridice

Pedeapsa complementarã a suspendãrii activitãtii persoanei juridice constã în interzicerea desfãsurãrii activitãtii sau a uneia dintre activitãtile persoanei juridice, în realizarea cãreia a fost sãvârsitã infractiunea.

În caz de neexecutare, cu rea-credintã, a pedepsei complementare prevãzute în art.531 alin. 3 lit. e), instanta dispune suspendarea activitãtii sau a uneia dintre activitãtile persoanei juridice pânã la punerea în executare a pedepsei complementare, dar nu mai mult de 3 luni.

Dacã pânã la împlinirea termenului prevãzut în alin. 2 pedeapsa complementarã nu a fost pusã în executare, instanta dispune dizolvarea persoanei juridice.

 

Art. 714. – Neaplicarea dizolvãrii sau suspendãrii activitãtii persoanei juridice

Pedepsele complementare prevãzute în art.531 alin. 3 lit. a) si b) nu pot fi aplicate partidelor politice, sindicatelor, patronatelor si organizatiilor religioase ori apartinând minoritãtilor, constituite potrivit legii.

Dispozitiile prevãzute în alin. 1 se aplicã si persoanelor juridice care îsi desfãsoarã activitatea în domeniul presei.

 

Art. 715. – Continutul pedepsei complementare a închiderii unor puncte de lucru ale persoanei juridice

Pedeapsa complementarã a închiderii unor puncte de lucru ale persoanei juridice constã în închiderea unuia sau a mai multora dintre punctele de lucru apartinând persoanei juridice cu scop lucrativ, în care s-a desfãsurat activitatea în realizarea cãreia a fost sãvârsitã infractiunea. Dispozitiile prevãzute în alin. 1 nu se aplicã persoanelor juridice care îsi desfãsoarã activitatea în domeniul presei.

 

Art. 716. – Continutul pedepsei complementare a interzicerii de a participa la procedurile de achizitii publice

Pedeapsa complementarã a interzicerii de a participa la procedurile de achizitii publice constã în interzicerea de a participa, direct sau indirect, la procedurile pentru atribuirea contractelor de achizitii publice prevãzute de lege.

 

Art. 717. – Continutul pedepsei complementare a afisãrii sau difuzãrii hotãrârii de condamnare

Afisarea hotãrârii definitive de condamnare sau difuzarea acesteia se realizeazã pe cheltuiala persoanei juridice condamnate.

Prin afisarea sau difuzarea hotãrârii de condamnare nu poate fi dezvãluitã identitatea victimei, afarã de cazul în care existã acordul acesteia sau al reprezentantului sãu legal.

Afisarea hotãrârii de condamnare se realizeazã în extras, în forma si locul stabilite de instantã, pentru o perioadã cuprinsã între o lunã si 3 luni.

Difuzarea hotãrârii de condamnare se face în extras si în forma stabilitã de instantã, prin intermediul presei scrise sau audiovizuale ori prin alte mijloace de comunicare audiovizualã, desemnate de instantã.

Dacã difuzarea se face prin presa scrisã sau audiovizualã instanta stabileste numãrul aparitiilor, care nu poate fi mai mare de 10, iar în cazul difuzãrii prin alte mijloace audiovizuale, durata acesteia nu poate depãsi 3 luni.

 

Capitolul V

Individualizarea pedepselor

 

Sectiunea I

Dispozitii generale

 

            Art. 72 - Criteriile generale de individualizare

            La stabilirea si aplicarea pedepselor se tine seama de dispozitiile partii generale a acestui cod, de limitele de pedeapsa fixate în partea speciala, de gradul de pericol social al faptei savârsite, de persoana infractorului si de împrejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.

            Când pentru infractiunea savârsita legea prevede pedepse alternative, se tine seama de dispozitiile alineatului precedent atât pentru alegerea uneia dintre pedepsele alternative, cât si pentru proportionalizarea acesteia.

            La stabilirea si aplicarea pedepselor pentru persoana juridicã se tine seama de dispozitiile pãrtii generale a prezentului cod, de limitele de pedeapsã fixate în partea specialã pentru persoana fizicã, de gravitatea faptei sãvârsite si de împrejurãrile care atenueazã sau agraveazã rãspunderea penalã.

 

Sectiunea II

Circumstantele atenuante si agravante

 

Art. 73. - Circumstante atenuante

Urmatoarele împrejurari constituie circumstante atenuante:

a) depasirea limitelor legitimei aparari sau ale starii de necesitate;

b) savârsirea infractiunii sub stapânirea unei puternice tulburari sau emotii, determinata de o provocare din partea persoanei vatamate, produsa prin violenta, printr-o atingere grava a demnitatii persoanei sau prin alta actiune ilicita grava.

 

Art. 74. - Împrejurari care pot constitui circumstante atenuante

Urmatoarele împrejurari pot fi considerate circumstante atenuante:

a) conduita buna a infractorului înainte de savârsirea infractiunii;

b) staruinta depusa de infractor pentru a înlatura rezultatul infractiunii sau a repara paguba pricinuita;

c) atitudinea infractorului dupa savârsirea infractiunii, rezultând din prezentarea sa în fata autoritatii, comportarea sincera în cursul procesului, înlesnirea descoperirii ori arestarii participantilor.

Împrejurarile enumerate în prezentul articol au caracter exemplificativ.

 

Art. 75. - Circumstante agravante

Urmatoarele împrejurari constituie circumstante agravante:

a) savârsirea faptei de trei sau de mai multe persoane împreuna;

b) savârsirea infractiunii prin acte de cruzime, prin violente asupra membrilor familiei ori prin metode sau mijloace care prezinta pericol public;

c) savârsirea infractiunii de catre un infractor major, daca aceasta a fost comisa împreuna cu un minor;

c1) sãvârsirea infractiunii pe temei de rasã, nationalitate, etnie, limbã, religie, gen, orientare sexualã, opinie, apartenentã politicã, convingeri, avere, origine socialã, vârstã, dizabilitate, boalã cronicã necontagioasã sau infectie HIV/SIDA;.

d) savârsirea infractiunii din motive josnice;

e) savârsirea infractiunii în stare de betie anume provocata în vederea comiterii faptei;

f) savârsirea infractiunii de catre o persoana care a profitat de situatia prilejuita de o calamitate.

Instanta poate retine ca circumstante agravante si alte împrejurari care imprima faptei un caracter grav.

 

Art. 76 - Efectele circumstantelor atenuante

În cazul în care existã circumstante atenuante, pedeapsa principalã pentru persoana fizicã se reduce sau se schimbã, dupã cum urmeazã:

a) când minimul special al pedepsei închisorii este de 10 ani sau mai mare, pedeapsa se coboara sub minimul special, dar nu mai jos de 3 ani;

b) când minimul special al pedepsei închisorii este de 5 anisau mai mare, pedeapsa se coboara sub minimul special, dar nu mai jos de un an;

c) când minimul special al pedepsei închisorii este de 3 ani sau mai mare, pedeapsa se coboara sub minimul special, dar nu mai jos de 3 luni;

d) când minimul special al pedepsei închisorii este de un an sau mai mare, pedeapsa se coboara sub acest minim, pâna la minimul general;

e) când minimul special al pedepsei închisorii este de 3 luni sau mai mare, pedeapsa se coboarã sub acest minim, pânã la minimul general, sau se aplicã o amendã care nu poate fi mai micã de 250 lei, iar când minimul special este sub 3 luni, se aplicã o amendã care nu poate fi mai micã de 200 lei;

f) când pedeapsa prevãzutã de lege este amenda, aceasta se coboarã sub minimul ei special, putând fi redusã pânã la 150 lei în cazul când minimul special este de 500 lei sau mai mare, ori pânã la minimul general, când minimul special este sub 500 lei.

În cazul infractiunilor contra sigurantei statului, al infractiunilor contra pacii si omenirii, al infractiunii de omor, al infractiunilor savârsite cu intentie care au avut ca urmare moartea unei persoane, sau al infractiunilor prin care s-au produs consecinte deosebit de grave, daca se constata ca exista circumstante atenuante, pedeapsa închisorii poate fi redusa cel mult pâna la o treime din minimul special.

Când exista circumstante atenuante, pedeapsa complimentara privativa de drepturi, prevazuta de lege pentru infractiunea savârsita, poate fi înlaturata.

În cazul în care existã circumstante atenuante, amenda pentru persoana juridicã se reduce dupã cum urmeazã:

a) când minimul special al amenzii este de 10.000 lei sau mai mare, amenda se coboarã sub acest minim, dar nu mai mult de o pãtrime;

b) când minimul special al amenzii este de 5.000 lei sau mai mare, amenda se coboarã sub acest minim, dar nu mai mult de o treime.

 

Art. 77. - Circumstante atenuante în cazul pedepsei detentiunii pe viata

Când pentru infractiunea savârsita legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata, daca exista circumstante atenuante, se aplica pedeapsa închisorii de la 10 la 25 de ani.

 

Art. 78. - Efectele circumstantelor agravante

În cazul în care existã circumstante agravante, persoanei fizice i se poate aplica o pedeapsã pânã la maximul special. Dacã maximul special este neîndestulãtor, în cazul închisorii se poate adãuga un spor de pânã la 5 ani, care nu poate depãsi o treime din acest maxim, iar în cazul amenzii se poate aplica un spor de cel mult o treime din maximul special.

În cazul în care existã circumstante agravante, persoanei juridice i se aplicã amenda care poate fi sporitã pânã la maximul special, prevãzut în art. 711 alin. 2 sau 3, iar dacã acest maxim nu este îndestulãtor se poate adãuga un spor de pânã la o pãtrime din acel maxim.

 

Art. 79 - Indicarea circumstantelor

Orice împrejurare retinuta ca circumstanta atenuanta sau ca circumstanta agravanta trebuie aratata în hotarâre.

 

Art. 80 - Concursul între cauzele de agravare si de atenuare

În caz de concurs între cauzele de agravare si cauzele de atenuare, pedeapsa se stabileste tinându-se seama de circumstantele agravante, de circumstantele atenuante si de starea de recidiva.

În caz de concurs între circumstantele agravante si atenuante, coborârea pedepsei sub minimul special nu este obligatorie.

În cazul aplicarii concomitente a dispozitiilor cu privire la circumstante agravante, recidiva si concurs de infractiuni, pedeapsa închisorii nu poate depasi 25 de ani, daca maximul special pentru fiecare infractiune este de 10 ani sau mai mic, si 30 de ani, daca maximul special pentru cel putin una dintre infractiuni este mai mare de 10 ani.

În cazul aplicãrii concomitente a dispozitiilor cu privire la circumstante agravante, recidivã si concurs de infractiuni, pedeapsa amenzii pentru persoana juridicã poate fi sporitã pânã la maximul general.

 

Sectiunea III

Suspendarea conditionata a executarii pedepsei

 

Art. 81. - Conditiile de aplicare a suspendarii conditionate

Instanta poate dispune suspendarea conditionatã a executãrii pedepsei aplicate persoanei fizice pe o anumitã duratã, dacã sunt întrunite urmãtoarele conditii:

a) pedeapsa aplicata este închisoarea de cel mult 3 ani sau amenda;

b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, afara de cazul când condamnarea intra în vreunul dintre cazurile prevazute în art. 38;

c) se apreciaza ca scopul pedepsei poate fi atins chiar fara executarea acesteia.

Suspendarea conditionata a executarii pedepsei poate fi acordata si în caz de concurs de infractiuni, daca pedeapsa aplicata este închisoarea de cel mult 2 ani si sunt întrunite conditiile prevazute în alin. 1 lit. b) si c).

Alin. 3 si 4 au fost abrogate.

Suspendarea conditionată a executării pedepsei nu atrage suspendarea executării măsurilor de sigurantă si a obligatiilor civile prevăzute în hotărârea de condamnare.

Suspendarea conditionată a executării pedepsei trebuie motivată.

 

Art. 82. - Termenul de încercare

Durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei constituie termen de încercare pentru condamnat si se compune din cuantumul pedepsei închisorii aplicate, la care se adauga un interval de timp de 2 ani.

În cazul când pedeapsa a carei executare a fost suspendata este amenda, termenul de încercare este de un an.

Termenul de încercare se socoteste de la data când hotarârea prin care s-a pronuntat suspendarea conditionata a executarii pedepsei a ramas definitiva.

 

Art. 83. - Revocarea în cazul savârsirii unei infractiuni

Daca în cursul termenului de încercare cel condamnat a savârsit din nou o infractiune, pentru care s-a pronuntat o condamnare definitiva chiar dupa expirarea acestui termen, instanta revoca suspendarea conditionata, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopeste cu pedeapsa aplicata pentru noua infractiune.

Revocarea suspendarii pedepsei nu are loc însa, daca infractiunea savârsita ulterior a fost descoperita dupa expirarea termenului de încercare.

Daca infractiunea ulterioara este savârsita din culpa, se poate aplica suspendarea conditionata a executarii pedepsei chiar daca infractorul a fost condamnat anterior cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei. În acest caz nu mai are loc revocarea primei suspendari.

La stabilirea pedepsei pentru infractiunea savârsita dupa ramânerea definitiva a hotarârii de suspendare nu se mai aplica sporul prevazut de lege pentru recidiva.

 

Art. 84. – Revocarea în cazul neexecutãrii obligatiilor civile

Dacã pânã la expirarea termenului de încercare condamnatul nu a îndeplinit obligatiile civile stabilite prin hotãrârea de condamnare, instanta dispune revocarea suspendãrii executãrii pedepsei, afarã de cazul când cel condamnat dovedeste cã nu a avut putinta de a îndeplini acele obligatii.

 

Art. 85. - Anularea suspendarii pentru infractiuni savârsite anterior

Daca se descopera ca cel condamnat mai savârsise o infractiune înainte de pronuntarea hotarârii prin care s-a dispus suspendarea sau pâna la ramânerea definitiva a acesteia, pentru care i s-a aplicat pedeapsa închisorii chiar dupa expirarea termenului de încercare, suspendarea conditionata a executarii pedepsei se anuleaza, aplicându-se, dupa caz, dispozitiile privitoare la concursul de infractiuni sau recidiva.

Anularea suspendarii executarii pedepsei nu are loc, daca infractiunea care ar fi putut atrage anularea a fost descoperita dupa expirarea termenului de încercare.

În cazurile prevazute în alin. 1, daca pedeapsa rezultata în urma contopirii nu depaseste 2 ani, instanta poate aplica dispozitiile art. 81. În cazul când se dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei, termenul de încercare se calculeaza de la data ramânerii definitive a hotarârii prin care s-a pronuntat anterior suspendarea conditionata a executarii pedepsei.

 

Art. 86. - Reabilitarea în cazul suspendarii conditionate a executarii pedepsei

Daca condamnatul nu a savârsit din nou o infractiune înauntrul termenului de încercare si nici nu s-a pronuntat revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei în baza art. 83 si 84, el este reabilitat de drept.

 

Sectiunea III 1

Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere

 

Art. 861.- Conditiile de aplicare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere

Instanta poate dispune suspendarea executãrii pedepsei aplicate persoanei fizice sub supraveghere, dacã sunt întrunite urmãtoarele conditii:

a) pedeapsa aplicata este închisoarea de cel mult 4 ani;

b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, afara de cazurile când condamnarea intra în vreunul dintre cazurile prevazute în art. 38;

c) se apreciaza, tinând seama de persoana condamnatului, de comportamentul sau dupa comiterea faptei, ca pronuntarea condamnarii constituie un avertisment pentru acesta si, chiar fara executarea pedepsei, condamnatul nu va mai savârsi infractiuni.

Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere poate fi acordata si în cazul concursului de infractiuni, daca pedeapsa aplicata este închisoarea de cel mult 3 ani si sunt întrunite conditiile prevazute în alin. 1 lit. b) si c).

Alin. 3 a fost abrogat.

Dispozitiile art. 81 alin. 5 si 6 se aplicã si în cazul suspendãrii executãrii pedepsei aplicate persoanei fizice sub supraveghere.

 

Art. 862.- Termenul de încercare

Termenul de încercare în cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere se compune din cuantumul pedepsei închisorii aplicate, la care se adauga un interval de timp, stabilit de instanta, între 2 si 5 ani.

Dispozitiile art. 82 alin. 3 se aplica în mod corespunzator.

 

Art. 863.- Masurile de supraveghere si obligatiile condamnatului

Pe durata termenului de încercare, condamnatul trebuie sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere:

a) sã se prezinte, la datele fixate, la judecãtorul desemnat cu supravegherea lui sau la Serviciul de protectie a victimelor si reintegrare socialã a infractorilor;

b) sa anunte, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si întoarcerea;

c) sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;

d) sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele lui de existenta.

Datele prevãzute în alin. 1 lit. b), c) si d) se comunicã judecãtorului sau serviciului stabilit în alin. 1 lit. a).

Instanta poate sa impuna condamnatului respectarea uneia sau a mai multora din urmatoarele obligatii:

a) sa desfasoare o activitate sau sa urmeze un curs de învatamânt ori de calificare;

b) sa nu schimbe domiciliul sau resedinta avuta ori sa nu depaseasca limita teritoriala stabilita, decât în conditiile fixate de instanta;

c) sa nu frecventeze anumite locuri stabilite;

d) sa nu intre în legatura cu anumite persoane;

e) sa nu conduca nici un vehicul sau anumite vehicule;

f) sa se supuna masurilor de control, tratament sau îngrijire, în special în scopul dezintoxicarii.

Supravegherea executãrii obligatiilor stabilite de instantã conform alin. 3 lit. a)–f) se face de judecãtorul sau serviciul prevãzut în alin. 1 lit. a). În caz de neîndeplinire a obligatiilor, judecãtorul sau serviciul desemnat cu supravegherea condamnatului sesizeazã instanta pentru luarea mãsurii prevãzute în art. 864 alin. 2.

 

Art. 864 . - Revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere

Dispozitiile art. 83 si 84 se aplica în mod corespunzator si în cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere.

Dacã cel condamnat nu îndeplineste, cu rea-credintã, mãsurile de supraveghere prevãzute de lege ori obligatiile stabilite de instantã, aceasta revocã suspendarea executãrii pedepsei sub supraveghere, dispunând executarea în întregime a pedepsei.

 

Art. 865. - Anularea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere

Dispozitiile art.85 alin. 1 si 2 se aplica în mod corespunzator si în cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere.

În cazurile prevazute în art.85 alin. 1, daca pedeapsa rezultata în urma contopirii nu depaseste 3 ani, instanta poate aplica dispozitiile art. 861. În cazul când se dispune suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, termenul de încercare se calculeaza de la data ramânerii definitive a hotarârii prin care s-a pronuntat anterior suspendarea conditionata a executarii pedepsei.

 

Art. 866. - Reabilitarea în cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere

Daca cel condamnat nu a savârsit din nou o infractiune înauntrul termenului de încercare si nici nu s-a pronuntat revocarea suspendarii executarii pedepsei în baza art. 864, el este reabilitat de drept.

 

Sectiunea III2

Executarea pedepsei la locul de munca

 

Art. 867.- Conditii de aplicare

În cazul în care instanta, tinând seama de gravitatea faptei, de împrejurarile în care a fost comisa, de conduita profesionala si generala a faptuitorului si de posibilitatile acestuia de reeducare, apreciaza ca sunt suficiente temeiuri ca scopul pedepsei sa fie atins fara privare de libertate, poate dispune executarea pedepsei în unitatea în care condamnatul îsi desfasoara activitatea sau în alta unitate, în toate cazurile cu acordul scris al unitatii si daca sunt întrunite urmatoarele conditii:

a) pedeapsa aplicata este închisoarea de cel mult 5 ani;

b) cel în cauza nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 1 an, afara de cazul când condamnarea intra în vreunul din cazurile prevazute în art. 38.

Executarea pedepsei la locul de munca poate fi dispusa si în caz de concurs de infractiuni, daca pedeapsa aplicata pentru concursul de infractiuni este de cel mult 3 ani închisoare si sunt întrunite celelalte conditii prevazute în alineatul precedent.

Alin. 3 a fost abrogat.

Dispozitiile alin. 1 si 2 se aplica si în cazul în care condamnatul nu desfasoara o activitate la data aplicarii pedepsei.

 

Art. 868. - Modul de executare

Pe durata executarii pedepsei, condamnatul este obligat sa îndeplineasca toate îndatoririle la locul de munca, cu urmatoarele limitari ale drepturilor ce-i revin potrivit legii:

a) din totalul veniturilor cuvenite, potrivit legii, pentru munca prestata, cu exceptia sporurilor acordate pentru activitatea  desfasurata în locuri de munca cu conditii vatamatoare sau periculoase, se retine o cota de 15 - 40%, stabilita potrivit legii, în raport cu cuantumul veniturilor si cu îndatoririle condamnatului pentru întretinerea altor persoane, care se varsa la bugetul statului. În cazul condamnatului minor, limitele retinerii se reduc la jumatate;

b) drepturile de asigurari sociale se stabilesc în procentele legale aplicate la venitul net cuvenit condamnatului, dupa retinerea cotei prevazute la lit. a);

c) durata executarii pedepsei nu se considera vechime în munca;

d) nu se poate schimba locul de munca la cererea condamnatului, decât prin hotarârea instantei de judecata;

e) condamnatul nu poate fi promovat;

f) condamnatul nu poate ocupa functii de conducere, iar în raport cu fapta savârsita nu poate ocupa functii care implica exercitiul autoritatii de stat, functii instructiv-educative ori de gestiune.

Pe durata executarii pedepsei, condamnatului i se interzice dreptul electoral de a fi ales.

Instanta poate dispune ca cel condamnat sa respecte si una sau mai multe din obligatiile prevazute în art. 863.

Pedeapsa se executa la locul de munca în baza mandatului de executare a pedepsei.

Pe timpul executarii pedepsei în unitatea în care cel condamnat îsi desfasoara activitatea la data aplicarii pedepsei, contractul de munca se suspenda.

În cazul executarii pedepsei într-o alta unitate decât cea în care îsi desfasura activitatea condamnatul la data aplicarii pedepsei, contractul de munca încheiat înceteaza. Pedeapsa se executa fara a se încheia contract de munca.

Dispozitiile alin. 6 se aplica în mod corespunzator si în cazul condamnatului care nu desfasoara o activitate la data aplicarii pedepsei.

În cazul în care cel condamnat la executarea pedepsei la locul de munca a devenit militar în termen în cursul judecatii sau dupa ramânerea definitiva a hotarârii de condamnare, pedeapsa se executa la locul de munca, dupa trecerea în rezerva a acestuia.

 

Art. 869.- Revocarea executarii pedepsei la locul de munca

Daca dupa ramânerea definitiva a hotarârii prin care s-a dispus executarea pedepsei la locul de munca, cel condamnat savârseste din nou o infractiune, înainte de începerea executarii pedepsei sau în timpul executarii acesteia, instanta revoca executarea pedepsei la locul de munca. Pedeapsa se aplica potrivit dispozitiilor art. 39 alin. 1 si 2 sau, dupa caz, ale art. 40.

Daca infractiunea ulterioara este savârsita din culpa, instanta poate dispune si pentru aceasta infractiune executarea pedepsei la locul de munca. În acest caz, revocarea nu mai are loc si pedeapsa se aplica potrivit regulilor pentru concursul de infractiuni. Daca condamnatul se sustrage de la prestarea activitatii în cadrul unitatii sau nu-si îndeplineste în mod corespunzator îndatoririle ce-i revin la locul de munca ori nu respecta masurile de supraveghere sau obligatiile stabilite prin hotarârea de condamnare, instanta poate sa revoce executarea pedepsei la locul de munca, dispunând executarea pedepsei într-un loc de detinere.

Când condamnatul nu mai poate presta munca din cauza pierderii totale a capacitatii de munca, instanta revoca executarea pedepsei la locul de munca si, tinând seama de împrejurarile care au determinat incapacitatea de munca si de dispozitiile art. 72, dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei chiar daca nu sunt întrunite conditiile prevazute în art. 81 sau 861.

Daca executarea pedepsei la locul de munca se revoca potrivit alin. 1 sau 3, pedeapsa aplicata sau, dupa caz, restul de pedeapsa ramas neexecutat se executa într-un loc de detinere.

 

Art. 8610. -Anularea executarii pedepsei la locul de munca

Daca cel condamnat mai savârsise o infractiune pâna la ramânerea definitiva a hotarârii si aceasta se descopera mai înainte ca pedeapsa sa fi fost executata la locul de munca sau considerata executata, instanta, daca nu sunt întrunite conditiile prevazute în art. 867 , anuleaza executarea pedepsei la locul de munca.

Anularea se dispune si în cazul în care hotarârea de condamnare pentru infractiunea descoperita ulterior se pronunta dupa ce pedeapsa a fost executata la locul de munca sau considerata ca executata. Pedeapsa se stabileste, dupa caz, potrivit regulilor de la concursul de infractiuni sau recidiva.

La scaderea pedepsei executate în întregime sau în parte, ori, dupa caz, la contopirea pedepselor, se aplica dispozitiile privitoare la pedeapsa închisorii, fara a se tine seama daca una din pedepse se executa la locul de munca. Pedeapsa astfel stabilita se executa într- un loc de detinere.

 

Art. 8611. - Încetarea executarii pedepsei

Daca cel condamnat a executat cel putin doua treimi din durata pedepsei, a dat dovezi temeinice de îndreptare, a avut o buna conduita, a fost disciplinat si staruitor în munca, instanta poate dispune încetarea executarii pedepsei la locul de munca, la cererea conducerii unitatii unde condamnatul îsi desfasoara activitatea sau a condamnatului.

Pedeapsa se considera executata daca în intervalul de timp de la încetarea executarii pedepsei la locul de munca si pâna la împlinirea duratei pedepsei, cel condamnat nu a savârsit din nou o infractiune. Daca în acelasi interval condamnatul a comis din nou o infractiune, instanta poate dispune revocarea încetarii executarii pedepsei la locul de munca, dispozitiile art. 61 si 8610 alin. 3 fiind aplicabile în mod corespunzator.

 

Sectiunea IV

Calculul pedepselor

 

Art. 87. - Durata executarii

Durata executarii pedepsei închisorii se socoteste din ziua în care condamnatul începe sa execute hotarârea definitiva de condamnare.

Ziua în care începe executarea pedepsei si ziua în care înceteaza se socotesc în durata executarii.

Timpul în care condamnatul, în cursul executarii pedepsei, se afla bolnav în spital, intra în durata executarii, afara de cazul în care si-a provocat în mod voit boala, iar aceasta împrejurare se constata în cursul executarii pedepsei.

În durata executarii pedepsei închisorii la locul de munca nu intra timpul în care condamnatul lipseste de la locul de munca.

 

Art. 88. - Computarea retinerii si a arestarii preventive

Timpul retinerii si al arestarii preventive se scade din durata pedepsei închisorii pronuntate. Scaderea se face si atunci când condamnatul a fost urmarit sau judecat, în acelasi timp ori în mod separat, pentru mai multe infractiuni concurente, chiar daca a fost scos de sub urmarire, s-a încetat urmarirea penala sau a fost achitat ori s-a încetat procesul penal pentru fapta care a determinat retinerea sau arestarea preventiva.

Scaderea retinerii si a arestarii preventive se face si în caz de condamnare la amenda, prin înlaturarea în totul sau în parte a executarii amenzii.

 

Art. 89. - Computarea privatiunii de libertate executata în afara tarii

În cazul infractiunilor savârsite în conditiile art. 4, 5 sau 6, partea din pedeapsa, precum si retinerea si arestarea preventiva executate în afara teritoriului tarii se scad din durata pedepsei aplicate pentru aceeasi infractiune de instantele române.

siweb - web design

Documentele prezentate pe acest site sunt legi de interes general, prezentate cu caracter pur informativ, existand posibilitatea de a fi intervenit modificari ulterioare, abrogari, nesurprinse aici. Va recomandam sa consultati legislatia oficiala publicata in Monitorul Oficial.
Cod-juridic.ro nu poate fi facut raspunzatoar in nici un fel de pierderile sau daunele pe care cineva le-ar putea suferi ca urmare a folosirii in vreun fel a informatiilor prezentate in acest site web.

web design sibiu