Cod Juridic - Legislatia de care ai nevoie

Elefant.ro - Premium

Libris.ro

CV 2006 - Titlul 6 - Alte destinatii vamale

TITLUL VI

Alte destinatii vamale

 

CAPITOLUL I

Zone libere si antrepozite libere

 

SECTIUNEA 1

Dispozitii generale

 

Art. 183. – Zonele libere si antrepozitele libere sunt pãrti din teritoriul vamal al României sau incinte situate pe acest teritoriu, separate de restul acestuia, în care:

a) mãrfurile strãine sunt considerate, în ceea ce priveste aplicarea drepturilor de import si a mãsurilor de politicã comercialã la import, cã nu se aflã pe teritoriul vamal al României, atât timp cât nu sunt puse în liberã circulatie, nici plasate sub un alt regim vamal, nici utilizate sau consumate în alte conditii decât cele prevãzute de reglementãrile vamale;

b) mãrfurile românesti, în temeiul prevederilor legale ce reglementeazã domenii specifice, beneficiazã, pe baza plasãrii lor într-o zonã liberã sau într-un antrepozit liber, de mãsurile legate de exportul mãrfurilor.

Art. 184. – (1) Prin hotãrâre a Guvernului se înfiinteazã zonele libere si se determinã limita geograficã a fiecãrei zone.

(2) Înfiintarea antrepozitelor libere este autorizatã de autoritatea vamalã. Incintele care urmeazã a fi desemnate ca antrepozit liber se aprobã de cãtre autoritatea vamalã.

(3) Zonele libere trebuie sã fie împrejmuite, cu exceptia celor prevãzute la art. 186. Autoritatea vamalã stabileste punctele de intrare si de iesire pentru fiecare zonã liberã sau antrepozit liber.

(4) Efectuarea de constructii într-o zonã liberã necesitã aprobarea prealabilã a autoritãtii vamale.

Art. 185. – (1) Perimetrele si punctele de intrare si de iesire ale zonelor libere, cu exceptia zonelor libere desemnate conform prevederilor art. 186, si ale antrepozitelor libere sunt supuse supravegherii autoritãtii vamale.

(2) Persoanele si mijloacele de transport care intrã sau pãrãsesc zona liberã sau antrepozitul liber pot fi supuse controlului vamal.

(3) Accesul într-o zonã liberã sau antrepozit liber poate fi interzis de autoritatea vamalã dacã persoanele fizice sau juridice nu justificã interesul de a desfãsura o activitate licitã în acea zonã sau antrepozit.

(4) Autoritatea vamalã poate controla mãrfurile care intrã, ies sau stationeazã în zona liberã sau antrepozitul liber. Pentru a face posibil un astfel de control, o copie a documentului de transport care însoteste mãrfurile la intrarea si iesirea acestora se înmâneazã autoritãtii vamale sau este tinutã la dispozitia acesteia de cãtre orice persoanã desemnatã în acest scop de autoritatea mentionatã. Când se solicitã acest control, mãrfurile trebuie puse la dispozitie autoritãtii vamale.

Art. 186. – (1) Autoritatea vamalã poate desemna zone libere în care controalele si formalitãtile vamale se efectueazã, iar dispozitiile în materie de datorie vamalã se aplicã conform cerintelor regimului de antrepozitare vamalã.

(2) Dispozitiile privind zonele libere prevãzute la art. 63–64, 188, 194, 198 si 227 nu se aplicã zonelor libere mentionate la alin. (1).

 

SECTIUNEA a 2-a

Plasarea mãrfurilor în zone libere sau antrepozite libere

 

Art. 187. – (1) Într-o zonã liberã sau antrepozit liber pot fi plasate mãrfuri strãine si mãrfuri românesti.

(2) Autoritatea vamalã poate cere ca mãrfurile care prezintã pericol sau pot sã deterioreze alte mãrfuri ori care, din alte motive, necesitã conditii speciale pentru depozitare sã fie plasate în incinte dotate special pentru aceasta.

Art. 188. – (1) Fãrã a se înlãtura aplicarea dispozitiilor art. 185 alin. (4), intrarea în zona liberã sau în antrepozitul liber a mãrfurilor nu trebuie sã facã nici obiectul prezentãrii lor autoritãtii vamale si nici al depunerii unei declaratii vamale.

(2) Sunt prezentate autoritãtii vamale si fac obiectul formalitãtilor vamale mãrfurile care:

a) au fost plasate sub un regim vamal care se încheie când acestea intrã într-o zonã liberã sau antrepozit liber. Cu toate acestea, în cazul în care regimul vamal în cauzã permite exceptarea de la obligatia de a prezenta mãrfurile, aceastã prezentare nu este solicitatã;

b) au fost plasate într-o zonã liberã sau într-un antrepozit liber pe baza unei decizii de rambursare sau de remitere a drepturilor de import;

c) beneficiazã de mãsurile prevãzute la art. 183 lit. b);

d) sunt introduse din afara teritoriului vamal al României direct într-o zonã liberã sau într-un antrepozit liber.

(3) Autoritatea vamalã poate solicita ca mãrfurile supuse drepturilor de export sau altor dispozitii ce reglementeazã exportul sã fie anuntate biroului vamal.

(4) La cererea pãrtii interesate, autoritatea vamalã atestã statutul vamal al mãrfurilor plasate într-o zonã liberã sau într-un antrepozit liber.

 

SECTIUNEA a 3-a

Functionarea zonelor libere si a antrepozitelor libere

 

Art. 189. – (1) Durata stationãrii mãrfurilor în zonele libere sau în antrepozitele libere este nelimitatã.

(2) Pentru anumite mãrfuri mentionate la art. 183 lit. b) care sunt cuprinse în reglementãrile privind politica agricolã se pot stabili termene specifice prin regulamentul vamal.

Art. 190. – (1) Orice activitate industrialã, comercialã sau de servicii dintr-o zonã liberã sau antrepozit liber este permisã cu respectarea conditiilor prevãzute în prezentul cod. Exercitarea acestor activitãti este notificatã în prealabil autoritãtii vamale.

(2) Autoritatea vamalã poate impune anumite interdictii sau restrictii asupra activitãtilor mentionate la alin. (1), tinând cont de natura mãrfurilor în cauzã sau de cerintele supravegherii vamale.

(3) Autoritatea vamalã poate interzice exercitarea unei activitãti într-o zonã liberã sau într-un antrepozit liber persoanelor care nu oferã garantiile necesare respectãrii dispozitiilor prevãzute de prezentul cod.

Art. 191. – (1) Pe durata stationãrii într-o zonã liberã sau într-un antrepozit liber, mãrfurile strãine pot:

a) sã fie puse în liberã circulatie, în conditiile prevãzute de acest regim si de dispozitiile privind datoria vamalã, cuprinse în prezentul capitol;

b) sã facã obiectul manipulãrilor uzuale prevãzute la art. 129, fãrã autorizare;

c) sã fie plasate sub regimul de perfectionare activã, conform conditiilor prevãzute pentru acest regim;

d) sã fie plasate sub regimul de transformare sub control vamal, în conditiile prevãzute de acest regim;

e) sã fie plasate sub regimul de admitere temporarã, în conditiile prevãzute de acest regim;

f) sã fie abandonate în favoarea statului;

g) sã fie distruse, pe cheltuiala detinãtorului, cu conditia ca persoana interesatã sã furnizeze autoritãtii vamale toate informatiile pe care aceasta le considerã necesare.

(2) Când mãrfurile sunt plasate sub unul dintre regimurile prevãzute la alin. (1) lit. c), d) sau e), autoritatea vamalã poate, în mãsura în care este necesar, sã tinã cont de conditiile de functionare si de supraveghere vamalã ale zonelor libere sau antrepozitelor libere si sã-si adapteze modalitãtile de control prevãzute.

Art. 192. – Mãrfurile românesti prevãzute la art. 183 lit. b) care sunt cuprinse în reglementãrile privind politica agricolã pot sã facã obiectul numai acelor forme de manipulare mentionate la art. 129 alin. (2). Aceste manipulãri pot fi efectuate fãrã autorizare.

Art. 193. – (1) Când dispozitiile art. 191 si 192 nu se aplicã, mãrfurile strãine si cele românesti mentionate la art. 183 lit. b) nu pot fi consumate sau utilizate în zonele libere sau antrepozitele libere.

(2) Fãrã a aduce atingere dispozitiilor aplicabile rezervelor si stocurilor si în mãsura în care regimul în cauzã prevede astfel, prevederile alin. (1) nu împiedicã utilizarea sau consumul de mãrfuri a cãror punere în liberã circulatie sau a cãror admitere temporarã nu ar atrage aplicarea drepturilor de import, a mãsurilor de politicã comercialã sau a mãsurilor cuprinse în reglementãrile privind politica agricolã. În aceastã situatie nu este necesarã depunerea declaratiei de punere în liberã circulatie sau de admitere temporarã. O astfel de declaratie este necesarã în cazul în care pentru mãrfuri se aplicã un contingent sau un plafon.

Art. 194. – (1) Persoanele care desfãsoarã o activitate de depozitare, prelucrare sau transformare, vânzare ori cumpãrare de mãrfuri într-o zonã liberã sau într-un antrepozit liber sunt obligate sã tinã evidenta operativã a mãrfurilor, în forma aprobatã de autoritatea vamalã.

Mãrfurile se înregistreazã în evidenta operativã la momentul în care sunt introduse în incintele apartinând unei astfel de persoane. Evidenta operativã trebuie sã permitã autoritãtii vamale sã identifice mãrfurile si sã reflecte miscarea acestora.

(2) În cazul transbordãrii mãrfurilor în interiorul unei zone libere, înregistrãrile care se referã la acestea sunt tinute la dispozitia autoritãtii vamale. Depozitarea de scurtã duratã a mãrfurilor, în cadrul unei astfel de transbordãri, este consideratã ca fãcând parte din operatiunea de transbordare. Când mãrfurile care sosesc din afara teritoriului vamal al României sunt plasate direct într-o zonã liberã sau în cazul mãrfurilor care ies dintr-o zonã liberã pentru a pãrãsi direct teritoriul vamal al României se depune declaratia sumarã prevãzutã la art. 60–62 sau la art. 201–204, dupã caz.

 

SECTIUNEA a 4-a

Scoaterea mãrfurilor din zonele libere sau din antrepozitele libere

 

Art. 195. – Fãrã a se înlãtura aplicarea dispozitiilor speciale prevãzute de reglementãrile vamale aferente unor domenii specifice, mãrfurile care pãrãsesc o zonã liberã sau un antrepozit liber pot fi:

a) exportate sau reexportate în afara teritoriului vamal

al României;

b) introduse într-o altã parte a teritoriului vamal al României. Dispozitiile titlului III, cu exceptia art. 72–76 în ceea ce priveste mãrfurile românesti, se aplicã mãrfurilor introduse în alte pãrti ale acestui teritoriu, cu exceptia cazurilor în care mãrfurile pãrãsesc acea zonã pe cale maritimã sau aerianã fãrã sã fi fost plasate sub un regim de tranzit sau sub un alt regim vamal.

Art. 196. – (1) Când o datorie vamalã se naste pentru o marfã strãinã si valoarea în vamã a acestei mãrfi se bazeazã pe un pret efectiv plãtit sau de plãtit care include cheltuielile de depozitare si de conservare a mãrfurilor pe durata stationãrii lor în zona liberã sau în antrepozitul liber, aceste cheltuieli nu se includ în valoarea în vamã, cu conditia ca acestea sã fie distincte fatã de pretul efectiv plãtit sau de plãtit pentru mãrfuri.

(2) Când mãrfurile au fost supuse, într-o zonã liberã sau într-un antrepozit liber, unor manipulãri uzuale în sensul art. 129 alin. (1), felul mãrfurilor, valoarea în vamã si cantitatea care se iau în considerare pentru determinarea cuantumului drepturilor de import sunt, la cererea declarantului, cele care ar fi fost luate în considerare la momentul nasterii datoriei vamale dacã mãrfurile nu ar fi fost supuse manipulãrilor în cauzã.

Aceastã prevedere se aplicã cu conditia ca manipulãrile în cauzã sã fi fost autorizate de autoritatea vamalã.

(3) Prin regulamentul vamal se pot stabili conditii si situatii de exceptare de la aplicarea prevederilor alin. (2).

Art. 197. – (1) Mãrfurilor românesti mentionate la art. 183 lit. b) care sunt cuprinse în reglementãrile privind politica agricolã si care sunt plasate într-o zonã liberã sau într-un antrepozit liber trebuie sã li se atribuie o destinatie conform acelor reglementãri.

(2) În cazul în care asemenea mãrfuri sunt reintroduse într-o altã parte a teritoriului vamal al României sau dacã nu s-a fãcut nici o solicitare pentru a li se atribui o destinatie conform alin. (1), pânã la expirarea termenului prevãzut la art. 189 alin. (2) autoritatea vamalã ia mãsurile prevãzute de reglementãrile domeniului special cu privire la nerespectarea destinatiei.

Art. 198. – (1) În cazul introducerii sau reintroducerii mãrfurilor în alte pãrti ale teritoriului vamal al României sau al plasãrii lor sub un regim vamal, atestarea mentionatã la art. 188 alin. (4) poate fi utilizatã ca dovadã a statutului vamal român sau strãin al acestor mãrfuri.

(2) Când nu se stabileste prin atestare sau prin alte mijloace cã mãrfurile au statut român sau strãin, aceste mãrfuri sunt considerate:

a) mãrfuri românesti, în scopul aplicãrii drepturilor de export si al licentelor de export sau a mãsurilor prevãzute pentru export în cadrul politicii comerciale;

b) mãrfuri strãine, în toate celelalte cazuri.

Art. 199. – Autoritatea vamalã trebuie sã se asigure cã dispozitiile privind exportul, perfectionarea pasivã, reexportul sau regimurile suspensive, precum si dispozitiile titlului VII sunt respectate când mãrfurile trebuie sã iasã din teritoriul vamal al României plecând dintr-o zonã liberã sau antrepozit liber.

 

CAPITOLUL II

Reexportul, distrugerea si abandonul

 

Art. 200. – (1) Mãrfurile strãine pot fi:

a) reexportate în afara teritoriului vamal al României;

b) distruse;

c) abandonate în favoarea statului.

(2) Reexportul implicã, dacã este cazul, aplicarea formalitãtilor vamale prevãzute pentru scoaterea mãrfurilor în afara teritoriului vamal al României, inclusiv a mãsurilor de politicã comercialã. Cazurile în care mãrfurile strãine pot fi plasate sub un regim suspensiv fãrã aplicarea mãsurilor de politicã comercialã la export pot fi stabilite prin regulamentul vamal.

(3) Cu exceptia cazurilor stabilite prin regulamentul vamal, distrugerea se efectueazã dupã înstiintarea prealabilã a autoritãtii vamale. Autoritatea vamalã interzice reexportul, dacã formalitãtile vamale sau mãsurile mentionate la alin. (2) prevãd aceasta. Când mãrfurile plasate sub un regim vamal economic pe teritoriul vamal al României sunt destinate reexportului, se depune o declaratie vamalã de export, conform dispozitiilor art. 82–100. În acest caz, prevederile art. 181 alin. (3)–(5) se aplicã în mod corespunzãtor.

(4) Conditiile si modalitãtile de distrugere sau abandon al mãrfurilor se stabilesc prin regulamentul vamal.

Distrugerea sau abandonul nu implicã nici o cheltuialã pentru bugetul statului.

(5) Deseurile sau resturile rezultate din distrugere trebuie sã primeascã o destinatie vamalã prevãzutã pentru mãrfurile strãine. Acestea rãmân sub supraveghere vamalã pânã la momentul prevãzut la art. 63 alin. (2).

siweb - web design

Documentele prezentate pe acest site sunt legi de interes general, prezentate cu caracter pur informativ, existand posibilitatea de a fi intervenit modificari ulterioare, abrogari, nesurprinse aici. Va recomandam sa consultati legislatia oficiala publicata in Monitorul Oficial.
Cod-juridic.ro nu poate fi facut raspunzatoar in nici un fel de pierderile sau daunele pe care cineva le-ar putea suferi ca urmare a folosirii in vreun fel a informatiilor prezentate in acest site web.

web design sibiu