Cod Juridic - Legislatia de care ai nevoie

Elefant.ro - Premium

Libris.ro

CV 2006 - Titlul 2 - Elemente pe baza carora se aplica drepturile de import sau export

TITLUL II

Elemente pe baza cãrora se aplicã drepturile de import sau export ori celelalte mãsuri prevãzute pentru schimbul international de mãrfuri

 

CAPITOLUL I

Tariful vamal si clasificarea tarifarã a mãrfurilor

 

Art. 45. – (1) Drepturile legal datorate când ia nastere o datorie vamalã se determinã pe baza Tarifului vamal al României.

(2) Dispozitiile prevãzute în alte acte normative care reglementeazã domenii specifice schimbului de mãrfuri se aplicã, dupã caz, potrivit clasificãrii tarifare a acelor mãrfuri.

Art. 46. – Tariful vamal al României cuprinde:

a) Nomenclatura combinatã a mãrfurilor;

b) orice altã nomenclaturã care se bazeazã partial sau integral pe Nomenclatura combinatã a mãrfurilor sau care adaugã la aceasta orice subdiviziuni si care este stabilitã prin dispozitii legale nationale care reglementeazã domenii specifice în vederea aplicãrii mãsurilor tarifare legate de schimbul de mãrfuri;

c) taxele vamale si taxele cu efect echivalent cu al taxelor vamale aplicabile mãrfurilor cuprinse în Nomenclatura combinatã a mãrfurilor, precum si cele instituite în cadrul politicii agricole sau prin reglementãrile specifice aplicabile anumitor mãrfuri care rezultã din transformarea produselor agricole, dacã este cazul;

d) mãsurile tarifare preferentiale cuprinse în acordurile încheiate de România cu anumite tãri sau grupuri de tãri si care stipuleazã acordarea tratamentului tarifar preferential;

e) mãsurile tarifare preferentiale care pot fi acordate unilateral de România pentru anumite tãri sau grupuri de tãri;

f) mãsurile tarifare care prevãd o reducere sau o exonerare a drepturilor de import aferente unor anumite mãrfuri;

g) alte mãsuri tarifare prevãzute în legislatia României.

Art. 47. – Când aplicarea mãsurilor mentionate la art. 46 lit. d), e) si f) este limitatã la un anumit volum de import, aplicarea lor înceteazã, în cazul contingentelor tarifare, imediat ce este atins plafonul stabilit.

Art. 48. – (1) Clasificarea tarifarã reprezintã stabilirea, pentru mãrfurile respective, potrivit reglementãrilor în vigoare:

a) codului tarifar din Nomenclatura combinatã a mãrfurilor sau a codului tarifar din orice altã nomenclaturã mentionatã la art. 46 lit. b);

b) codului tarifar din orice altã nomenclaturã care se bazeazã în întregime sau în parte pe Nomenclatura combinatã a mãrfurilor ori care adaugã la aceasta orice subdiviziune si care este stabilitã de dispozitiile legale care reglementeazã domenii specifice cu privire la aplicarea altor mãsuri decât cele tarifare legate de schimbul de mãrfuri.

(2) La clasificarea tarifarã a mãrfurilor se utilizeazã regulile generale pentru interpretarea Sistemului armonizat din Conventia internationalã privind Sistemul armonizat de denumire si codificare a mãrfurilor, inclusiv anexa acestuia, încheiatã la Bruxelles la 14 iunie 1983, ratificatã prin Legea nr. 98/1996.

Art. 49. – (1) Tratamentul tarifar favorabil de care pot beneficia anumite mãrfuri, în functie de natura sau de destinatia lor finalã, inclusiv autorizarea efectuãrii operatiunilor ce au ca obiect aceste mãrfuri, este stabilit în regulamentul vamal.

(2) Prin tratament tarifar favorabil se întelege o reducere sau o exonerare a drepturilor de import. Reducerea sau exonerarea poate fi aplicatã inclusiv în cadrul unui contingent tarifar.

 

CAPITOLUL II

Originea mãrfurilor

 

SECTIUNEA 1

Originea nepreferentialã

 

Art. 50. – La stabilirea originii nepreferentiale a mãrfurilor se au în vedere urmãtoarele criterii:

a) criteriul mãrfurilor produse în întregime într-o tarã, când numai o tarã se ia în considerare la atribuirea originii;

b) criteriul transformãrii substantiale, când douã sau mai multe tãri iau parte la producerea mãrfurilor.

Art. 51. – (1) Mãrfurile originare dintr-o tarã sunt acele mãrfuri obtinute în întregime sau produse în acea tarã.

(2) Prin mãrfuri obtinute în întregime într-o tarã se întelege:

a) produse minerale extrase pe teritoriul acelei tãri;

b) produse vegetale recoltate acolo;

c) animale vii, nãscute si crescute acolo;

d) produse obtinute de la animale vii crescute acolo;

e) produse de vânãtoare sau de pescuit obtinute acolo;

f) produse de pescuit maritim si alte produse obtinute din afara apelor teritoriale ale unei tãri de cãtre navele înmatriculate sau înregistrate în acea tarã si sub pavilionul acelei tãri;

g) mãrfuri obtinute sau produse la bordul navelor-uzinã din produse mentionate la lit. f), originare din acea tarã, cu conditia ca astfel de nave-uzinã sã fie înmatriculate sau înregistrate în acea tarã si sub pavilionul acesteia;

h) produse obtinute din solul sau din subsolul marin în afara apelor teritoriale, cu conditia ca acea tarã sã aibã drepturi exclusive de a exploata solul sau subsolul respectiv;

i) deseuri si produse reziduale, rezultate din operatiuni de fabricare, precum si articole uzate, dacã acestea au fost colectate în tara respectivã si sunt folosite doar pentru a recupera materia primã;

j) mãrfuri care sunt produse acolo, exclusiv din mãrfuri mentionate la lit. a)–i) sau din derivatele lor, în orice stadiu al productiei.

(3) În sensul prevederilor alin. (2), cuvântul tarã se referã si la marea teritorialã a statului respectiv.

Art. 52. – Mãrfurile a cãror productie implicã mai mult decât o tarã sunt considerate originare din tara în care au fost supuse ultimei transformãri sau prelucrãri substantiale, motivate economic, într-o întreprindere echipatã în acel scop si din care a rezultat un produs nou sau care reprezintã un stadiu important al fabricatiei.

Art. 53. – (1) Orice transformare sau prelucrare pentru care s-a stabilit sau pentru care existã fapte care justificã prezumtia cã unicul sãu scop a fost de a se sustrage dispozitiilor aplicabile mãrfurilor dintr-o anumitã tarã nu se considerã cã ar conferi mãrfurilor produse în acest mod originea din tara în care au fost realizate în sensul prevederilor art. 52.

(2) Reglementãrile vamale sau reglementãrile privind alte domenii specifice pot stabili ca un document sã fie prezentat ca dovadã a originii nepreferentiale a mãrfurilor.

(3) Autoritatea vamalã poate solicita, în cazul unor îndoieli justificate, dovezi suplimentare pentru a se asigura cã mentiunea privind originea este conformã cu reglementãrile vamale, chiar dacã a fost prezentat documentul ca dovadã a originii mãrfurilor.

 

SECTIUNEA a 2-a

Originea preferentialã

 

Art. 54. – Regulile de origine preferentialã stabilesc conditiile de determinare a originii în vederea aplicãrii mãsurilor tarifare preferentiale prevãzute la art. 46 lit. d) si e).

Art. 55. – Regulile si formalitãtile necesare pentru determinarea originii preferentiale a mãrfurilor sunt cele stabilite în acordurile si conventiile internationale la care România este parte.

 

CAPITOLUL III

Valoarea în vamã a mãrfurilor

 

Art. 56. – (1) Dispozitiile prezentului capitol stabilesc modul de determinare a valorii în vamã în scopul aplicãrii Tarifului vamal al României si a mãsurilor netarifare prevãzute de dispozitiile legale care reglementeazã domenii specifice legate de schimbul de mãrfuri.

(2) Valoarea în vamã reprezintã acea valoare care constituie baza de calcul a taxelor vamale prevãzute în Tariful vamal al României.

Art. 57. – (1) Procedura de determinare a valorii în vamã este cea prevãzutã în Acordul privind aplicarea articolului VII al Acordului general pentru tarife vamale si comert 1994, ratificat prin Legea nr. 133/1994, cu modificãrile ulterioare.

(2) La valoarea în vamã, conform prevederilor art. 1 din acordul prevãzut la alin. (1), în mãsura în care au fost efectuate, dar nu au fost cuprinse în pret, se includ:

a) cheltuielile de transport al mãrfurilor importate pânã la frontiera românã;

b) cheltuielile de încãrcare, de descãrcare si de manipulare, conexe transportului, ale mãrfurilor din import aferente parcursului extern;

c) costul asigurãrii pe parcurs extern.

(3) Cu conditia de a fi evidentiatã separat de pretul efectiv plãtit sau de plãtit, nu se include în valoarea în vamã valoarea dobânzilor stabilitã în conformitate cu acordurile de finantare încheiate de cumpãrãtor cu privire la mãrfurile importate, indiferent dacã finantarea este acordatã de vânzãtor sau de altã persoanã, cu conditia ca acordurile de finantare sã fi fost încheiate în scris si ca, dacã i se solicitã, cumpãrãtorul sã poatã demonstra cã:

a) astfel de mãrfuri sunt vândute efectiv la pretul declarat ca pret efectiv plãtit sau de plãtit;

b) rata dobânzii pretinsã nu depãseste nivelul uzual pentru astfel de tranzactii în tara si la momentul în care s-a acordat finantarea.

(4) Când determinarea definitivã a valorii în vamã nu se poate efectua imediat, importatorul are dreptul de a ridica mãrfurile din vamã, la cerere, cu conditia sã constituie o garantie în forma acceptatã de autoritatea vamalã.

(5) În cazul în care, în termen de 30 de zile de la ridicarea mãrfii, importatorul nu prezintã documente concludente privind determinarea valorii în vamã, autoritatea vamalã procedeazã la executarea garantiei, operatiunea de plasare a mãrfurilor sub un regim vamal fiind consideratã încheiatã.

(6) Prin regulamentul vamal se pot stabili reguli specifice pentru determinarea valorii în vamã a suporturilor informatice pentru echipamentele de prelucrare a datelor continând date sau instructiuni, precum si pentru mãrfurile perisabile care sunt livrate, în mod uzual, în regim comercial de vânzare în consignatie.

Art. 58. – (1) Valoarea în vamã se declarã de cãtre importator, care este obligat sã depunã la biroul vamal o declaratie pentru valoarea în vamã, însotitã de facturi sau de alte documente de platã a mãrfii si a cheltuielilor pe parcurs extern, aferente acesteia.

(2) Declaratia pentru valoarea în vamã poate fi depusã si prin reprezentant, în acest caz rãspunderea fiind solidarã.

Art. 59. – Dispozitiile prezentului capitol se aplicã în mod corespunzãtor la determinarea valorii în vamã a mãrfurilor puse în liberã circulatie dupã ce au fost plasate sub un alt regim vamal sau au avut o altã destinatie vamalã.

siweb - web design

Documentele prezentate pe acest site sunt legi de interes general, prezentate cu caracter pur informativ, existand posibilitatea de a fi intervenit modificari ulterioare, abrogari, nesurprinse aici. Va recomandam sa consultati legislatia oficiala publicata in Monitorul Oficial.
Cod-juridic.ro nu poate fi facut raspunzatoar in nici un fel de pierderile sau daunele pe care cineva le-ar putea suferi ca urmare a folosirii in vreun fel a informatiilor prezentate in acest site web.

web design sibiu